Practicile balneare (Vatra Dornei si cu o oarecare intarziere la Iacobeni), au deschis calea dezvoltarii turistice in Bucovina.
Procesul a luat amploare intre sfarsitul secolului al XVIII-lea (exploatarea apelor) si sfarsitul secolului al XIX-lea (construirea Cazinoului), marcat in mijlocul acestei perioade de construirea primelor centre balneare (1845).
In prezent, la Vatra Dornei, exista 17 izvoare exploatate, cu un debit de peste 600 m3 /zi si care ar putea fi marit in viitor.
Unitatile de tratament, concentrate in centrul statiunii, exploatate de doua intreprinderi cu capital privat, raman modeste in raport cu potentialul izvoarelor mineralizate.
Capacitatea lor actuala este de aproximativ 4800 tratamente zilnice, din care 1750 tratamente principale (ape carbogazoase) si 3050 tratamente asociate (hidroterapie, psihoterapie etc.), aproximativ 400 000 tratamente anuale.
Izvoarele minerale bicarbonatate, feruginioase, magneziene si oligo-elemente utilizate pentru tratamentul maladiilor sistemului cardio-vascular si hipertiroidismului constituie, in prezent, ca si in trecut, „inima” activitatii turistice din spatiul bucovinean.
Incepand din prima jumatate a secolului al XX-lea, depasind cadrul acestor practici initiale, alte practici turistice de natura culturala si sportiva (descoperirea naturii, plimbarile in aer liber) au inceput sa ia amploare, grefandu-se intr-o anumita masura pe sistemul turistic existent si, mai ales, in jurul celor doua statiuni turistice ale judetului
Vechile drumuri forestiere si-au descoperit o noua utilitate, cea a drumurilor de plimbare
Reglementarea circulatiei turistice fost stabilita de o maniera destul de restrictiva si protectoare a naturii deoarece accesul vehiculelor turistice fusese complet interzis in anii ‘60 (Morosanu D., 1968)
In prezent, drumurile forestiere intretinute de Directia Silvica Suceava, care se ocupa de gestionarea fondului forestier al judetului prezinta o densitate medie de aproximativ 6,8 m/ha, superioara mediei nationale (6,2 m/ha).
Aceasta medie ascunde de fapt, variatii destul de importante intre diferite sectoare forestiere.
Ca urmare, numeroase studii au fost realizate in vederea amenajarii unor drumuri forestiere cu vocatie turistica realizand legaturi peste munte (un exemplu ar fi soseaua peste Obcina Mare, care asigura o accesibilitate sporita a unor comune precum Vatra Moldovitei, Putna si Sucevita).