Suicidul reprezinta prima cauza a deceselor in randul barbatilor cu varste sub 50 de ani, din cauza ca majoritatea barbatilor refuza sa recunoasca ca au probleme de ordin psihic. Ar trebui sa privim aceasta problema cu mai multa serioziate, deoarece nici cancerul, nici problemele de inimia sau accidentele de masina nu sunt cauza principala a deceselor din randul barbatilor, ci suicidul. Statisticile nationale sustin ca numarul de sinucigasi a crescut din anul 1981 de la 63% la 73% in prezent.

Astfel, in urma a mai multor cercetarii, se pare ca barbatii se gandesc ca suicidul este o actiune mai masculina decat sa se planga in fata unor prieteni, asa cum fac femeile. Insa, suicidul in randul barbatilor devine o problema si mai uimitoare din moment ce populatia cea mai afectata de depresie este reprezentata de femei.

In general, suicidul este un simptom al depresiei, iar asta inseamna ca barbatii nu primesc genul de ajutor de care au nevoie. Din moment ce rata sinuciderilor este extrem de „elastica”, inregistrand variatii diferite in functie de era sau de stat, acest gest ar trebui sa devina o preocupare mondiala a psihologilor, din moment ce afecteaza din ce in ce mai multi barbati. In primul rand, oamenii ar trebui sa incurajeze barbatii sa inceapa sa vorbeasca despre problemele cu care se confrunta.

Fii barbat

Dar, facem oare acest lucru? Bineinteles ca nu. Gandeste-te numai la modul in care societatea cere ca barbatii sa se comporte, sau adu-ti aminte de celebra fraza „fii barbat”, folosita de fiecare data cand cineva incepe sa isi planga grijile. Sugestia din spatele acestei fraze este ingrozitoare: aceasta pune ideea de masculinitate in prim-plan, unde barbatii trebuie sa fie puternici si tari din punct de vedere psihic.

Problemele de ordin mintal devin o chestiune greu de discutat uneori, avand in vedere faptul de cat de stigmatizate sunt bolile psihice. Inca exista ideea conform careia depresia nu este o boala ci, mai degraba, un defect de caracter. Insa, in cazul barbatilor, depresia devine o problema extrem de serioasa, deoarece societatea nu ii incurajeaza sa vorbeasca despre grijile lor, si implicit despre problemele de ordin psihic.