Lună: august 2015

Categorii
Diverse

Circulatia generala a atmosferei in troposfera superioara

Raze Rossby
Raze Rossby

Frontul polar de curenti jet din emisfera nordica capata extensiune si intensitate maxima iarna, cand pot exista doi sau chiar trei curenti distincti cu viteze medii de peste 200km/h. In emisfera nordica sistemul principal de curenti jet onduleaza de la nord la sud, apropiindu-se de Ecuator deasupra continentelor si indepartandu-se deasupra oceanelor. Uneori se descompune in segmente aparent discontinui. Vara frontul polar de curenti jet se retrage spre latitudini mai mari extensiunea si viteza curentilor diminuandu-se.

In emisfera sudica la latitudini si altitudini asemanatoare (25-55o, respectiv 10-12km) se inregistreaza un curent jet comparabil cu cel sau cei din emisfera nordica ce traverseaza America de Sud, Australia si Noua Zeelanda.

Deasupra zonelor de calm atmosferic din troposfera superioara reprezentate prin maximele barice subtropicale din ambele emisfere se evidentiaza un „curent jet subtropical” care are directie vestica, este frecvent aproape tot timpul anului si inregistreaza uneori viteze maxime de peste 450km/h.

Deasupra zonei ecuatoriale din cauza reducerii pana la zero a fortei Coriolis si stabilitatii mari a curentilor de aer care nu intersecteaza evident paralele, miscarile ondulatorii in troposfera superioara sunt mai slab dezvoltate decat la latitudini mai mari. Totusi in stratosfera intertropicala se formeaza vara un „curent jet estic”, detectabil deasupra Asiei sud-estice la 9 30km/h. Probabil aparitia lui se leaga de intensa incalzire din timpul verii a continentului asiatic. Mai este cunoscut sub denumirea de „curentul estic Krakatoa”. El a transportat spre vest in 1883 particulele fine de praf aruncate pana in stratosfera de eruptia vulcanului omonim.

In mezosfera zonelor polare la inaltimi medii de 60km se inregistreaza iarna un curent vestic numit „jet polar de noapte”, datorat valorilor mari ale gradientuilor termici care iau nastere in mezosfera pentru ca Soarele nu o incalzeste pe tot parcursul noptii polare. In Arctica la inaltimi de 80km, jetul polar de noapte poate inregistra viteze de peste 610km/h.

Categorii
Bani Casa Diverse

Ce sunt sistemele de incalzire

Instalarea unui sistem de incalzire este o actiune destul de usor de realizat, in asa fel incat atat un bioler, cat si o centrala termica sau alt sistem din aceasta gama poate fi instalat in maxim o zi. Timpul scurt de instalare este un beneficiu pentru oricine doreste sa isi instaleze o astfel de instalatie.

Beneficiile instalarii oricarui tip de sistem de incalzire:

1.Instalarea acestuia

Dupa cum spuneam si mai sus, instalarea unui sistem de incalzire nu dureaza mult. Totodata nu veti avea parte de un intreg santier in casa pentru o astfel de instalatie, fiind una simpla pentru instalatori. Atat timpul cat si felul in care se instaleaza nu sunt o problema.

2.Confortul

Dupa cum toti oamenii care inca platesc serviciile de incalzire de la CET-uri sunt obisnuiti, mereu exista cate o problema si ori se ramane fara apa calda, ori nu este caldura si niciodata nu stii sigur cand problema va fi rezolvata cu adevarat. Instaland un sistem de incalzire special pentru casa asu apartamentul tau nu vei mai avea absolut nicio problema, acestea functionand in parametrii normali, iar tot ce trebuie sa se schimbe la acestea sunt niste filtre, dar la un interval foarte lung de timp (circa 1-2ani). Deci, din punct de vedere al confortului nu veti mai avea niciodata probleme cu apa calda, nestiind daca exista in momentul de fata sau iar sunt probleme tehnice.

3.Economia facuta

Investitia intr-un sistem de incalzire implica o suma destul de mare de bani, in functie si de genul de instalatie de care aveti nevoie. Cu toate acestea, odata cu timpul veti observa ca aceasta investitie va ajuta sa salvati bani in loc de a ii fi pierdut pentru confort. Salvarea banilor se face deoarece  nu veti mai plati serviciile de apa calda, ci ori gaz sau curent electric in plus, dar oricum ar fi construit sistemul de incalzire, acesta are in standard stabiliti niste parametri care folosesc la economisirea energiei.

Boilerele electrice

Aceste aparate sunt unele dintre cele mai rentabile sisteme de incalzire, dat fiind faptul ca au un pret foarte mic si functioneaza cu curent electric. Ambele parti sunt un avantaj pentru client, deoarece aceste aparate sunt economice.

Sistemele de incalzire pot fi comandate si online de pe site-uri ale magazinelor de instalatii. Facand acest lucru puteti gasi o gama variata de sisteme de incalzire la preturi accesibile. Totodata veti economisi foarte mult timp, si veti putea gasi promotii substantiale.

Categorii
Diverse

Influentele asupra climei

Ploaie in padure
Ploaie in padure
Ploaie in padure
Ploaie in padure

In decurs de 24 de ore, in munti umiditatea relativa maxima se observa in orele de zi, iar cea minima
noaptea, invers mersului diurn de la campie. Maximul din timpul zilei de la amiaza este cauzat de
miscarea ascendenta a aerului mai umed pe versanti (vanturile de vale) si de racirea adiabatica a aerului.

Minimul din timpul noptii (din a doua parte a noptii) se datoreaza miscarii descendente a aerului pe versanti
(vanturile de munte), aerul mai umed de pe culmi fiind inlocuit cu mase de aer mai uscat din atmosfera
libera, care se incalzesc prin comprimare adiabatica.

In vai si depresiuni mersul diurn al umiditatii este asemanator cu cel de la campie cu minimul
diurn producandu-se in timpul amiezii, iar maximul produs in a doua parte a noptii spre dimineata.

Tipul de regim diurn si anual specific campiei este inlocuit la anumite altitudini cu un tip de regim
specific ariilor montane. Inversarea tipurilor de variatie diurna a umiditatii relative se produce la
1500m altitudine pe versantii sudici ai muntilor Jaila, la 2000m in Alpi si la 2500m in Caucaz. Tipurile
de variatie anuala se schimba la 1500m in Alpi, la 1500-1600m pe versantii apuseni ai Caucazului si la
1700-2000m pe versantii rasariteni ai aceluiasi lant montan. In interiorul continentelor, uscaciunea pronuntata
si temperaturile ridicate din timpul verii atenueaza, estompeaza si chiar anuleaza aceasta inversare
a tipurilor de regim din ariile montane inalte comparativ cu cele joase.

Influenta reliefului asupra precipitatiilor atmosferice
Relieful ca element de baza al cadrului geografic exercita o influenta hotaratoare asupra distributiei,
cantitatii si formei sub care cad precipitatiile.

Altitudinea si expozitia fata de circulatia dominanta a aerului sunt caracteristicile definitorii ale
reliefului, ce se impun in modificarea pluviozitatii diferitelor regiuni. In general, cantitatea de precipitatii
creste odata cu altitudinea.

Pe pantele expuse vantului, aerul este fortat sa se deplaseze ascendent, prin racire adiabatica
formandu-se norii si apoi precipitatiile. Expozitia favorabila a unor versanti, in calea maselor de aer mai
umede, conduce la cresterea considerabila a cantitatilor de precipitatii primite de catre acestia. Comparativ,
versantii adapostiti primesc cantitati de precipitatii mult mai reduse.

Categorii
Diverse

Influenta vegetatiei asupra climei

Padure luminoasa
Padure luminoasa
Padure luminoasa
Padure luminoasa

Vegetatia ierboasa joaca un important rol microclimatic transpus prin:
– diminuarea cantitatii de radiatie solara patrunsa pana la sol cu pana la peste 80%, din care cauza
stratul de aer din interiorul covorului ierbos are o temperatura mai coborata decat solul dezgolit,
– temperatura maxima diurna se inregistreaza in interiorul stratului de iarba la o anumita inaltime
si nu pe suprafata solului,
– suprafata de radiatie mare determina ca noaptea, radiatia efectiva sa creasca, temperatura minima
diurna inregistrandu-se nu pe sol, ci imediat deasupra in interiorul covorului de iarba; astfel, pe
suprafata solului acoperit cu vegetatie ierboasa, noaptea, temperaturile sunt ceva mai ridicate decat pe
solul nud,
– in cazul unui sol umed, prin transpiratie plantele cedeaza atmosferei cantitati de apa egale sau
mai mari decat cedeaza aerului de deasupra bazinele acvatice putin adanci,
– pe ansamblu, in timp, intensitatea evaporatiei pe un sol umed dezgolit, este mai mare decat pe
un sol umed acoperit cu vegetatie ierboasa,
– in conditii de calm atmosferic sau de vant slab, umiditatea aerului in interiorul covorului de
iarba este mai ridicata decat deasupra solului descoperit,
– in interiorul stratului de iarba si, mai ales in apropierea solului, viteza vantului se reduce foarte
mult, pana la atingerea in multe situatii a calmului atmosferic.

Padurea joaca un rol topoclimatic mai important decat vegetatia ierboasa. Ea transfera majoritatea
actiunilor suprafetei active la nivelul coronamentului, sezonier in cazul padurii de foioase si permanent
in cazul padurii de conifere.

Radiatia solara ajunsa la nivelul coronamentului padurii este impiedicata de aceasta in a ajunge
pe suprafata solului. Proportia din radiatia incidenta ajunsa pe suprafata solului dupa ce a strabatut coronamentul
variaza in functie de: componenta floristica, densitatea, varsta arborilor etc.

Spre exemplu bradul, molidul si fagul permit radiatiei solare sa treaca prin coronamentul lor doar
in proportii destul de mici cuprinse intre 1 si 20 %. Prin coronamentul padurii ecuatoriale multietajate
din bazinul fluviului Zair patrunde doar 0,1% din radiatia incidenta. Sub unele paduri tinere de ulm din
Europa Centrala ajunge prin coronament la sol doar 0,01% din radiatia solara.

Categorii
Cariera Oameni

Neimplicarea la locul de munca

Angajat dormind
Angajat dormind

Ce anume face un angajat sa devina activ neimplicat la locul de munca? Conform studiului efectuat de Gallup Consulting, starea pe care o au angajatii la locul de munca este unul din factorii care determina gradul lor de implicare. Daca un angajat este foarte stresat, acesta va deveni tot mai nemultumit la locul de munca si nu va performa la standarde maxime. Angajatul nu se va mai prezenta la munca cu entuziasm si dornic de a se afirma, ci va veni doar pentru a-si primi salariul si va efectua o munca mediocra. Aceasta lipsa de angajament din partea angajatului il va afecta pe acesta, trimitand semnale de alarma catre manageri. Managerii, la randul lor, sunt obligati sa caute o rezolvare pentru aceasta problema deoarece angajatii activ neimplicati sunt una din cauzele care aduc pierderi companiilor.

Mediul de lucru este un alt factor decident in privinta gradului de implicare al angajatului. Daca angajatul lucreaza intr-un mediu agitat, unde ii este greu sa se concentreze si sa se simta in largul sau, productivitatea lui cat si angajamentul fata de munca va avea de suferit. Companiile sunt nevoite sa investeasca in a face mediul de lucru cat mai atractiv pentru angajat pentru ca acesta sa poata lucra la adevaratul sau potential.

Un alt lucru de care trebuie sa se tina cont cand analizam factorii ce duc la neimplicarea angajatilor in procesul de munca il constituie relatiile cu colegii si managerul. Relatiile stabilite la locul de munca pot afecta gradul de productivitate si implicare a angajatului. Daca angajatul are o relatie conflictuala cu colegii de serviciu si cu managerul, acest lucru se va simti si in felul in care angajatul isi desfasoara atributiile. Lucrand intr-un mediu in care nu se simte binevenit, angajatul se va distanta de ceea ce inseamna compania in care lucreaza si valoriile ei. Studiul Gallup ne arata faptul ca 86% dintre angajatii implicati sustin ca au relatii bune cu colegii de munca, pe cand doar 45% dintre angajatii activ neimplicati au raspuns asemenea celor implicati.

Categorii
Diverse

Specii fosile vii

Planta preistorica
Planta preistorica

Planta preistorica

Metasequoia. Arborele preistoric Metasequoia a fost pentru prima oara descris in 1941, de catre biologul chinez Shigeru Miki, fiind prezentat drept una dintre plantele fosile din era mezozoica, traind in regiunea Modaoxi din China. Desi, in urma cu circa 90 de milioane de ani, Metasequoia era un arbore comun in emisfera nordica, schimbarile dramatice ale climei i-au restrans drastic habitatul. In prezent, doar cateva mii de exemplare mai traiesc in zone salbatice, cele mai multe dintre ele fiind crescute in parcuri si gradini botanice din toata lumea. De asemenea, pare a fi pastrat reminiscentele trecului, schimbandu-si anual acele.

Psilotum este o planta inrudita cu ferigile. Numele ii provine de la grecescul “psilos” (“dezbracat”), deoarece ii lipsesc unele organe, ca frunzele. Este gasita in America, Europa (Spania) si Asia (India, Japonia).

Welwitschia mirabilis este singura specie a genului Welwitscha si a familiei Welwitschiaceae. Aceasta planta este raspandita numai in sud – vestul Africii, in zona desertica a Namibiei. Este o specie extrem de veche, fiind o ramasita a florei de acum 100 de milioane de ani. Denumirea speciei a fost data in onoarea Dr. Friedrich Welwitsch, cel care a descoperit-o in anul 1860. Este o specie cu extrem de mare longevitate. Astfel, exista cateva exemplare care au intre 1000 si 2000 de ani. Este o planta ocrotita prin lege.

Phreatoicidaele sunt o familie de isopode oarbe, de apa dulce. Se pare ca acestea au supravietuit neschimbate de mai mult de 350 de milioane de ani. Se gasesc doar in Africa de Sud, India, Australia si Noua Zeelanda. Au fost descoperiti in 1882 de Charles Chilton. Familia contine acum 13 genuri.

Neoglyphea inopinata este o specie de homar din familia glypheidae, un grup ce se credea a fi disparut, pana la descoperirea acestei specii. Este cunoscut doar din 17 specimene, capturate in doua locuri: Golful Manila (Filipine) si Marea Timor (Nordul Australiei). Din cauza numarului mic de specimene, informatiile sunt reduse, stiindu-se ca poate atinge 15 cm, si poat trai cinci ani. Datele incomplete nu i-au permis clasificarea in Lista rosie a IUCN. O a doua specie, inclusa anterior in genul Neoglyphea, face parte dintr-un gen separat acum, Laurentaeglyphea.

Categorii
Diverse

Materialele naturale de constructie

Roci
Roci
Roci
Roci

In apropiere de localitatea Parva (judetul Bistrita-Nasaud) se afla un zacamant de caolin, reprezentat prin riolite partial caolizate, utilizat indeosebi pentru productia de articole sanitare. In Dobrogea sunt prezente zacaminte de argila caolinoasa la Medgidia – Gherghina, Macin, Cuza Voda, Satu Nou etc.

Valoare deosebita au argilele refractare utilizate in productia caramizi refractare. Resurse importante sunt prezente in Tara Barsei, la Schela (judetul Gorj), Anina, Ponor (judetul Caras-Severin), in muntii Apuseni si Banatului (Suncuius, Astileu, Zece Hotare, Rosia, Anina), in Oltenia la Sambotin-Viezuri (judetul Gorj).

O importanta resursa o constituie bentonitele larg folosite in industria materialelor de constructie (fabricarea cimentului portland si a celui alb), rezerve importante fiind la Tufari (judetul Mehedinti), Razoare (judetul Maramures), Valea Piscului, Valea Obarsiei si Valea Carpenilor (Depresiunea Oasului). Sunt, de asemenea, cunoscute zacamintele de la Tomesti, Prejani, Brebu (judetul Prahova), Talmaciu (judetul Sibiu), Viisoara-Capusu Mic (judetul Cluj), Miorcani (judetul Botosani) si o serie de centre din Dobrogea.
Diatomitele, sursa nemetalifera de mare insemnatate pentru economie si indeosebi in industria materialelor de constructie, se gasesc la Minisu de Sus, Patarlagele, Adamclisi, Hateg etc.

Cele mai apreciate zacaminte de nisip cuartos, materie prima indispensabila mai ales in industria sticlei, sunt cele de la Miorcani (judetul Botosani) urmate de nisipurile de la Valenii de Munte si Crivineni-Patarlagele (judetul Buzau).
Gresiile se utilizeaza in constructii, pentru pavaje si se exploateaza indeosebi din flisul Carpatilor Orientali, la Pojorata si Paltinoasa (judetul Suceava), Tarcau (judetul Neamt), Siriu (judetul Buzau) si in Depresiunea Brasov la Teliu (judetul Brasov). Creta se exploateaza la Basarabi (judetul Constanta).

Dintre rocile de constructie se mai exploateaza in mari cantitati, marnele care au o larga raspandire in Subcarpati, Podisul Transilvaniei, Podisul Dobrogei etc. Acestea au intrebuintari in primul rand in industria cimentului, a caramizilor etc. exploatari mai importante sunt pe Valea Bicazului, aproape de Barsesti (judetul Gorj) s.a.

Travertinul, roca sedimentara (tuf vulcanic resedimentat), este utilizat in constructii monumentale, la placarea cladirilor, a statiilor de metrou etc. Se exploateaza la Borsec (judetul Harghita) cu nuante mai roscate si la Banpotoc (judetul Hunedoara) cu nuante gri. Este solicitat la export datorita coloritului atragator.

Pietrisurile si nisipurile se folosesc in industria prefabricatelor din beton, precum si in constructiile cele mai diferite.

Exploatarea se face in balastiere, cele mai mari fiind la: Doaga si Racaciuni pe Siret, la lonesti pe Arges, Stoenesti si Slatina pe Olt, Cicir si Ghioroc in Campia de Vest, Gura Ariesului (in Depresiunea Transilvaniei) si multe altele.
Dintre rocile metamorfice, frecvent utilizate in constructii, amintim marmura si calcarele policrome (rezultate din transformarea rocilor sedimentare sau magmatice supuse unor temperaturi si presiuni mari).

Categorii
Diverse Oameni

Criteriul rangurilor oraselor romanesti

Oras Suceava
Oras Suceava
Oras Suceava
Oras Suceava

In cadrul sistemelor urbane din Romania, in functie de pozitia geografica si principalii indicatori cantitativi si calitativi se disting urmatoarele categorii de orase:

a. Orasele de rangul „0″. Sunt formatiuni urbane de tipul ariilor metropolitane, de polarizare a functiilor politice, administrative, culturale si economice de importanta nationala. Pe langa gradul inalt de functionalitate, orasele de rangul „0″ se disting prin pozitia lor geostrategica de interes international si european, prin pozitia lor fata de axele majore de cai de comunicatie in cadrul teritoriului national si de relatii cu comunitatile europene.
Asemenea pozitii de rangul „0″ caracterizeaza, in spatiul Romaniei, orasul Bucuresti.

b. Orasele de rangul I. Din aceasta categorie fac parte, potrivit indicatorilor cantitativi si calitativi specifici, un numar de 11 municipii, resedinte de judet. Se detaseaza prin rangul I, orasele cu vechi traditii comerciale sau functii administrative, culturale si politice, care in prezent au un numar minim de 200.000 locuitori. Ele se disting, de asemenea, printr-o pozitie geografica de „centre nodale sau „poli de crestere” cu puternica influenta in teritoriu si mai putin prin pozitie. Principalele categorii si tipuri de dotari si echipamente trebuie sa depaseasca minimumul impus municipiilor si oraselor de rang inferior. In prezent, in categoria de orase de in rangul „I” pot fi incluse municipiile: lasi, Constanta, Cluj-Napoca, Timisoara, Galati, Craiova, Brasov, Ploiesti, Braila, Oradea, Bacau.

c. orasele de rangul „II” .In cadrul oraselor de rangul „II” se incadreaza, potrivit indicatorilor calitativi sl cantitativi, municipii si municipii resedinta de judet care depasesc 25.000 locuitori pana la 200.000 locuitori. Zona de influenta a oraselor de rangul „II” se extinde pe o raza de circa 60-80 Km. Se distinge in aceasta categorie accesul direct la cel putin doua sisteme de cai de comunicatie. Orasul de rangul „II” se caracterizeaza printr-o baza economica diversificata. Marea lor majoritate au devenit „centre de echilibru” regionale. Marimea demografica in cadrul acestei categorii joaca un rol secundar, prioritatea fiind data de pozitia geografica a acestor centre, de functia lor, in special, comerciala.

d. orasele de rangul „III”. Rangul „III” de localitati urbane cuprinde de regula orasele cu o populatie sub 25.000 locuitori. Orasele din aceasta categorie se disting prin functii de „atractie zonala”.

Categorii
Diverse Tendinte Viata

Structura populatiei in Romania

Grup de oameni
Grup de oameni
Grup de oameni
Grup de oameni

Romania se remarca in randul statelor Europei prin omogenitate etnica. La ultimul recensamant (18 martie 2002), din totalul de 21.698.181 locuitori, 19.409.400 erau romani, adica 89,5%. Este un procent care in comparatie cu alte state europene indica un inalt grad de omogenitate etnica. Semnificativ este faptul ca asemenea pondere, covarsitor romaneasca, caracterizeaza structura dupa nationalitate a poporului roman din cele mai vechi timpuri.
Inregistrarile populatiei, pana in cea de-a doua jumatate a sec. al XlX-lea, nu permit o analiza concludenta a structurilor nationale pentru fiecare din statele apartinatoare Europei Centrale.

In ceea ce priveste Romania, putem urmari structura nationala pe baza datelor autentice (oficiale), cuprinse in recensamintele populatiei.

La recensamantul din anul 1930, romanii reprezentau 77,9%. Ca urmare a unei natalitati ridicate, in special in Moldova, Muntenia si Oltenia, si scaderii simtitoare a mortalitatii in toate zonele tarii, ponderea populatiei romanesti creste considerabil in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

In anul 1956, ponderea romanilor era de 85,7%, in 1977 de 88,1% ajungand in 2002 la 89,5%.

Predominanta fondului etnic romanesc este confirmata din plin de situatiile concrete in zonele cel mai mult influentate de infiltrari alogene, asa cum este in Transilvania.

In aceasta provincie si in arealele invecinate, care sunt cuprinse in unitatile administrative, populatia romaneasca a fost intotdeauna predominanta, chiar daca se raporteaza la nivel de judete sau „scaune” (cum se numeau unitatile administrative in aceste locuri).

Se precizeaza ca, in asezarile rurale (considerate comune la acea vreme) din Transilvania si in zonele invecinate, romanii formau populatia absoluta (aproximativ 74%).

Semnificativa este si evolutia populatiei oraselor din zonele mentionate. In timp ce populatia romaneasca evolueaza in ritmuri corespunzatoare afirmarii sale biologice din toate timpurile (natalitate constant pozitiva), populatia de origine maghiara evolueaza, in anumite perioade, de-a dreptul spectaculos, contrar caracteristicilor natalitatii sale, in general reduse.

In anul 1956, ponderea romanilor in structura nationala a Romaniei era de 85,7%, in anul 1977, de 88,1%, in 1992, de 89,4%, iar in 2002 ajunge la 89,5%. Este o evolutie normala conform realitatilor demografice ale tarii in aceasta perioada.

Asemenea exemple confirma pe de o parte caile predominant artificiale ale evolutiei numerice in cadrul populatiilor alogene, in anumite perioade, dar totodata reafirma stabilitatea fondului autohton romanesc si continuitatea lui in toate provinciile romanesti si in toate timpurile, raspandirea geografica echilibrata a intregii populatii romanesti.
Toate acestea sunt argumente forte ale afirmarii omogenitatii populatiei romanesti in toate zonele tarii.

La baza predominantelor numerice si omogenitatii populatiei romanesti sta unitatea etnica – demografica, unitatea lingvistica si etnografica, care in ciuda evolutiilor separate vremelnic, au asigurat si determinat unitatea teritoriala nationala a romanilor.

Categorii
Diverse

Fronturile calde

Front cald
Front cald
Front cald
Front cald

Se formeaza atunci când o masa de aer rece, aflata în retragere, este înlocuita de o masa de aer
cald, care având o viteza de deplasare mai mare, aluneca ascendent pe suprafata frontala a carei
înclinare în raport cu cea terestra este foarte slaba (de la 1 pâna la 10). Frontul cald este deci un
anafront.

În cazuri exceptionale când masa de aer rece din fata frontului se retrage mai repede, iar aerul
cald aluneca descendent, frontul cald se poate transforma partial sau total într-un catafront. În acest caz
sistemul noros care însoteste de obicei frontul cald dispare acesta transformându-se într-o simpla
suprafata de inversiune termica.

Alunecarea ascendenta a aerului cald determina destinderea si racirea adiabatica a acestuia pâna
sub punctul de roua. Vaporii de apa condenseaza, luând nastere un sistem noros frontal caracteristic de
tip stratiform de mare extensiune (cu latimi de 900-1000km) din care cad în mod normal precipitatii.

La trecerea unui front cald în partea din fata (anterioara), a sistemului noros ce însoteste frontul la o distanta de cca.
1000km de linia frontului apar norii Cirrus izolati (Cirrus uncinus), secondati la altitudini mai mici de norii Cirrostratus (Cs), din care nu cad precipitatii si care anunta cu doua trei zile înainte apropierea frontului. Pe suprafata frontala, la o altitudine mai joasa, urmeaza apoi la o distanta de cca. 600km norii Altostratus (As), iar apoi la cca. 300-400km în fata acesteia norii Nimbostratus (Ns). Din norii Altostratus cad precipitatii slabe si
care adesea se evapora înainte de ajunge la suprafata terestra (virga) din cauza aerului uscat. Norii
Nimbostratus sunt pozitionati cel mai jos (uneori plafonul coboara sub 100 sau chiar sub 50m înaltime),
în apropierea liniei frontului, din ei cazând precipitatii continui, bogate cantitativ, de intensitate
moderata, zona cu precipitatii la sol având latimi de 300-400km în fata liniei frontului. Sub norii
Altostratus si Nimbostratus, dedesubtul suprafetei frontale, în interiorul masei de aer rece se formeaza o
nebulozitate formata din nori josi, destramati de tipul norilor Fracto-nimbus (Fr-nb) din care cad
burnite.

Categorii
Dragoste Inspiratie Relatii

Cum sa o faci sa te doreasca la nesfarsit

masaj erotic
masaj erotic
masaj erotic

Masaj erotic… doar termenul in sine trimite mici fiori de emotie si de placere, izvorate din mintea celui care isi doreste sa defineasca starea de bine unei femei, incat pentru un moment de intimitate si plin de senzualitate se recomanda proverbial un tratemnt de exceptie. Si pentru ca atunci cand vine vorba de dragoste, un masaj bine efectuat si cronomentrat poate insemna o placere intensa intre parteneri este bine sa iei in considerare si cat de bun este un masaj senzual pentru o femeie.

Mai mult decat crezi, sunt o multime de experti sau de asa-zisi „guru ai intimitatii” care ii invata pe pasionati cum sa obtina calitatea intimitatii unice de la femeia pe care o au si pe care o iubesc.

Relatiile intime trebuie sa fie unice, trebuie sa fie in comapnia unei muzici bune, a unei lumini difuze, de culoare si a unei sedinte de aromaterapie, pentru a conferi unul din acele sentimente de dorinta la nesfarsit.

Cu un masaj senzual o faci sa te doreasca

In timpul unui masaj erotic, subiectul este cel care necesita mai multa atentie, mai multa ingrijire, pentru a accesa toate zonele potrivite, care vor spori placerea intima. Inainte nu stiam prea multe despre acest domeniu, pana cand am fost tentat sa intru si sa vad cum se lucreaza intr-un salon de masaj senzual si asta doar pentru ca am vazut semnul de erotic massage saloon pe panoul unei cladiri cu 10 etaje. Intrebarea mea era: ce cauta un salon de masaj erotic in acea cladire? Tocmai ca raspunsul sa fie ca sunt mii de oamnei tensionati, stresati, care au un program haotic de munca si necesita putina ingrijire si atentie.

Apoi am vazut ca aceste tehnici de masaj construiest o adevarata forma de preludiu pentru a-i incuraja pe indivizi sa scape de stres, sa fie in ton cu o modalitate prin care pot cuceri feminitatea la cote inalte.

Beneficiile unui masaj erotic

  1. trezeste simturile si activeaza vindecarea intregului corp;
  2. emite si exploreaza limite de palcere in noi moduri creative;
  3. este ideal pentru un contact vizual de lunga durata, pentru a atinge intimitatea;
  4. se creeaza o legatura constienta intre daruitor si receptor;
  5. se foloseste respiratia, sunetul si miscarea pentru a trezi simtul daruirii si al placerii;
  6. topeste iluzia de separare si permite unicitatea trupurilor.

O femeie te poate dori din mai multe puncte de vedere, iar unul dintre ele este si acesta, al intimitatii, al dorintelor care se rasfira prin temeri si limite. Atunci cand bula de intimitate este creata, ea va ajuta ca dorintele si orice este legat de ea sa iasa la iveala si sa aduca unele din cele mai bune roluri: de a sta conectat cu trupul si sufletului partenerului.

Categorii
Diverse

Raporturile geografiei cu alte stiinte

Planeta Pamant
Planeta Pamant
Planeta Pamant
Planeta Pamant

Geografia ca de altfel si celelalte stiinte care studiaza modalitati superioare de organizare a materiei face uz de cunostinte, informatii, concepte, principii si metode specifice altor niveluri sau directii de cercetare stiintifica. Astfel, cercetarea geografica prin obiectul sau de studiu, interfereaza frecvent cu arii de interes pentru alte stiinte, dezvoltand legaturi stranse cu acestea.

Amintim:
Filosofia de la care utilizeaza o serie de legi generale si concepte ce vizeaza dezvoltarea lumii fizice.
Astronomia pune la dispozitia Geografiei informatii despre locul Pamantului in Univers, despre evolutia lui ca un corp cosmic si despre caracteristicile altor corpuri cosmice care influenteaza aspecte fizice ale Terrei. De asemnea geografia furnizeaza astronomiei notiuni, principii, legi, metode si mijloace de investigare necesare studiului corpurilor extraterestre.
Geologia este stiinta cu care geografia dezvolta raporturi foarte stranse, ca urmare a suprapunerii partiale a unui sector din domeniului de cercetare – scoarta terestra, caracteristici si dinamica. Astfel unii geografi au avut tendinta de a considera geomorfologia ca pe o stiinta geologica, deoarece, partial, relieful terestru este consecinta dinamicii scoartei si a caracteristicilor litologice si structurale ale stratelor geologice.
Geofizica ofera geografiei informatii despre structura si proprietatile fizice ale globului terestru.
Geochimia ramura chimiei care studiaza raspandirea si deplasarea elementelor chimice care alcatuiesc scoarta terestra. Este evident rolul sociosistemului in modificarea si dinamica unor elemnte chimice in cuprinsul geosistemului.
Biologia ofera geografiei o serie de cunostinte despre trasaturile si manifestarile vietii din punct de vedere anatomic, fiziologic, despre ceritele si comportamentul lor fata de mediu. De asemenea biologii folosesc numeroase date geografice pentru a preciza conditiile generale ale dezvoltarii biosferei, in ideea de a intelege numeroasele adaptari la mediu ale vietuitoarelor. S-a dezvoltat astfel ecologia ramura a biologiei, care are interferente cu geografia.
Pedologia pune la dispozitia geografiei o serie de informatii despre procesele pedogenetice si despre proprietatile diverselor tipuri de soluri.
Fizica si Chimia explica stiintific numeroase procese ce se produc in geosistem.
Matematica si Statistica ofera date in aprecierea cantitativa a elementelor si fenomenelor geografice.
Informatica ofera geografiei diverse programe care permit prelucrare avansata a informatiei geografice. Se poate spune ca dezvoltarea SIG-urilor a generat noi perspective geografice asupra sociogeosistemului.
Cartografia ofera date matematice si procedee in realizarea hartilor indispensabile geografiei.
Economia sprijina ramurile geografiei economice cu informatii despre sfera productie, distributiei si consumului de marfuri.
Sociologia ofera geografiei umane date si metodologia studiului structurii si fiziologiei societatii, relatiilor interumane din cadrul grupurilor sociale.